În ajun de sărbători PASCALE zecile de mesaje de felicitare inundau posturile de radio, TV și pereții din orașul meu... Ce mai pafos, culori peste culori, tradiții reînoite, mese bogate și atâta ”sinceritate” în fiecare vorbă spusă.... și cel mai DRAG e că se întoarce lumea acasă. Lumea care de vreme bună nu și-au văzut copii, părinții. Lumea care muncește din greu pentru bucata lor de pâine. Lumea care nu se mai regăsește nici acasă, nici în străinătate.... Lume rătăcită, exact ca în specatcolul ”Oameni ai nimănui” (de Dumitru Crudu).
Tare ”ingenios” să faci campanie electorală bazată pe Dorul omului de casa lui și de neputiința de a reveni ori de câte ori și-ar dori...
.... dar ce știu ei? ce știu ei despre a sta departe de casa ta... despre a-ți lăsa copilul în grija vecinului, de a nu reuși să vii la funerariile tatălui tău, despre Marea Speranță că vor veni zile când nu va mai trebui să pleci la munci necalificate...???!!!
Când vin sărbătorile, dau buzna bucuriile și tristețile, deodată, în casă Omului Basarabean... unii că au cu ce, dar n-au cu cine; alții au cu cine, dar, uite, că nu prea este cu ce.... Iar Felicitările oficialilor noștri... chiar te ”încălzesc”, pe bune, îți propun în grup soluții: cum și când ai putea să vii acasă, unde să investești cu ”succes” banul făcut și de unde să-ți cumperi blilet pentru ziua cînd finisezi bănuții...
.... și cum ”Homo Moldovanus este un construct în uniformă sovietică” (citez ” Politici imperial/statale și construcții identitare” de Octavian Țîcu), care mereu a fost ghidat în toate acțiunile sale, involuntar, și azi se lasă sfătuiți de ”mai hâtrii” neamului... :(
Eu sunt Român.
