"Mascaţi în Români"

          Vorbea un bun coleg de-al meu (om matur), însă cu intenţie de copil, despre o tradiţie de Anul Nou văzută în sat la bunica sa, în Bucovina.........
"......stăteam în casă, la călduţ, cu masa plină de bucate.... şi  de o dată o gravă gălăgie ne adună pe toţi  la ferestre... curtea plină de urători şi toţi ca unul mascaţi în ROMÂNI..... (nu mai aveam răbdare să înţeleg ce înseamnă zicerea)

(în haine naţionale, am înţeles explicaţia mai tirziu), iar cei mai cu experienţă vorbitori au urat continuu cel puţin o jumătate de oră! Mai este un detaliu interesant: dacă gazda are fete mari, atunci ele sunt jucate, neaparat! Uite aşa urare nu am mai văzut! Ei, relamente, au venit de dragul uratului!!!!" - concluzionează dumnealui, impresionat singur de relatarea sa!

         Mi-i dor de tradiţii, mi-i dor autenticul nostru local, neîmpînzit cu modernisme, de gînduri bune şi urări sincere... mi-i dor de noi copii, de părinţii noştri tineri şi plini de speranţe, de bunici în viaţă şi de ia lor naţională, care nu mai era de mult albă, dar era, totuşi......
         Mi-i dor de timpuri încete... CUminţi şi dragi!

PS:  ...şi tot zîmbesc recitind "mascaţi în Români"! :-)